Colecistita acută este inflamația colecistului (vezica biliară), care apare atunci când canalul cistic este blocat de o piatră, iar bila nu se mai poate excreta din vezică.
Există totuși și alte cauze mai rare ce pot duce la colecistită, ce vor fi explicate în continuare.
Colecistul este un organ situate imediat sub ficat, are dimensiuni relativ mici, iar funcția principală este de producție a bilei, ce va fi excretată în intestin.
Formarea pietrelor în colecist este un proces de lungă durată și poate avea multiple cauze. Ele devin simptomatice doar atunci când capătă dimensiuni crescute și obstrucționează ieșirea bilei.
Citeste si: Tot ce trebuie să știi despre hernia hiatală
Colecistita acuta tipuri
Colecistita acută poate fi împărțită în colecistită catarală, supurativă sau gangrenoasă, în funcție de stadiile evolutive.
Colecistita catarală presupune doar inflamația peretelui, ulterior se dezvoltă infecția și devine supurativă, iar în final, infecția poate penetra peretele colecistului, presiunea este extrem de mare și vascularizația este compromisă, iar peretele începe sa se necrozeze.
Citeste si: Psoriazis. Cum arată, cât de grav este și cum se tratează?
Cauze
Există 2 cauze principale ce duc la inflamația vezicii biliare:
- Colecistita calculoasă, care este forma cea mai comună (peste 95% dintre cazuri), presupune formarea unui calcul (piatră) care ajunge, prin dimensiuni, să obstrucționeze canalul de evacuare a bilei. În afară de pietre, ductul cistic mai poate fi obstrucționat și de către noroiul biliar.
Atunci când bila nu se mai poate evacua, în interiorul vezicii începe să crească presiunea și, în scurt timp, să apară inflamația la nivelul pereților. - Colecistita acalculoasă este mult mai rară, însă este o formă foarte severă, ce apare ca o consecință a unei boli sistemice, o complicație a unei infecții/ septicemiei sau leziuni ce afectează colecistul, inclusiv ce apare în decursul unei intervenții chirurgicale, arsuri, malnutriție sau infecție HIV/ SIDA. În cazuri foarte rare, o tumoră poate preveni drenajul corect al bilei și poate duce la inflamație.
Citeste si: Totul despre ulcer
Simptome
Simptomele frecvente sunt:
- durere foarte intensă în partea dreaptă superioară a abdomenului (în dreptul ficatului, sub rebordul costal), sau în anumite cazuri în zona centrală abdominală
- durerea iradiază adesea în umărul drept sau în spate
- abdomenul poate fi rigid, imobil cu respirația și sensibil la palpare, definit ca abdomen de lemn
- grețuri, vărsături
- febră
Acestea apar frecvent în urma unei mese, în special bogate în grăsimi.
Tratament colecistita acuta
Odată ce inflamația este importantă și produce colecistită acută, tratamentul de elecție este cel chirurgical în majoritatea cazurilor, deci implică spitalizare.
În managementul colecistitei este inclus postul alimentar, pentru a reduce producția de bilă, hidratarea și reechilibrarea hidro-electrolitică intravenos, cât și administrarea de antibiotice și de antialgice pentru a reduce durerea.
Dacă medicul consideră potrivit, iar inflamația nu este extinsă, se poate evita intervenția chirurgicală prin efectuarea unei proceduri denumite colangiopancreatografie endoscopică retrogradă, prin care se tentează extracția calculilor biliari pe cale endoscopică.
Colecistita acuta tratament chirurgical
Operatie laparoscopica de colecist video
Tratamentul chirurgical este cel mai des abordat pentru colecistită acută. Procedura poartă denumirea de colecistectomie.
Dacă inflamația nu este foarte extinsă, intervenția poate fi realizată laparoscopic (deși, cel mai des, laparoscopia este realizată pentru extracția vezicii biliare în absența inflamației – atunci când se cunoaște existența calculilor și există simptomatologie de colecistită, intermitente, fără inflamația peretelui).
Laparoscopia presupune utilizarea unor instrumente speciale introduse prin niște incizii mici pe abdomen, care permit extracția colecistului. Durata spitalizării este mai redusă și recuperarea mult mai ușoară, implicând un risc mai mic de complicații.
Adesea, colecistectomia este încă realizată prin abord deschis, printr-o incizie mică în partea dreaptă superioară a abdomenului. În general, intervenția chirurgicală este necesar să aibă loc în maxim 24-48 de ore de la apariția simptomelor, pentru a evita apariția complicațiilor.
Vezica biliară nu este un organ vital, se poate trăi normal în absența ei, bila fiind eliberată direct în intestin în lipsa acesteia.
Tratament medicamentos
Tratamentul medicamentos abordat în colecistită presupune doar analgezie, pentru ameliorarea durerilor, antibioterapie cu spectru larg administrată intravenos pentru a reduce riscul de infecții, precum și reechilibrare hidro-electrolitică intravenos.
Acestea nu pot înlocui, însă, necesitatea intervențiilor pentru evacuarea colecistului și a calculilor biliari.
Ce medic trateaza colecistita acuta?
Colecistita acută este tratată de către medicul chirurg, deoarece tratamentul de elecție este cel chirurgical.
Calculii biliari ai colecistului pot fi monitorizate însă de către medicul gastroenterolog, până la momentul apariției complicațiilor.
Cand trebuie mers la medic urgent?
Imediat ce apar simptome ce duc cu gândul la colecistită, este nevoie să te prezinți la medic, deoarece colecistita acută într-o formă incipientă este mult mai ușor de tratat.
Pe măsură ce trece timpul, colecistita se transformă către forma gangrenoasă, ce poate pune chiar viața în pericol.
Ce intrebari sa pui medicului?
- Durerea abdominală poate fi produsă și de către alte patologii?
- Ce teste trebuie efectuate pentru diagnostic?
- Este necesară o intervenție chirurgicală?
- Care sunt riscurile intervenției?
- Ce modificări în stilul de viață trebuie să fac ulterior?
- Cât de lungă va fi recuperarea?
Colecistita acută la vârstnici
Colecistita acută este mai frecventă la vârstnicii cunoscuți cu colelitiază, riscul fiind mai mare decât la adulții de vârstă mijlocie.
În această categorie de vârstă, evoluția litiazei biliare este accentuată, mai ales în formă asimptomatică, de aceea mulți pacienți în vârstă se pot prezenta pentru prima dată direct cu diagnostic de colecistită acută.
Tratamentul este similar adulților, chirurgia fiind de elecție, colecistectomia fiind printre cele mai frecvente intervenții chirurgicale efectuate la vârstnici.
Recuperarea poate fi însă un pic mai lungă, aproximativ 3-4 săptămâni până la revenirea la activitățile obișnuite.
Colecistita şi ciroza hepatică
Persoanele ce suferă de ciroză au factori predispozanți pentru formarea calculilor biliari și a colecistitei, apariția simptomatologiei fiind indicație pentru tratamentul chirurgical.
Totodată, pacienții afectați de ciroză prezintă diverse complicații sistemice și anatomice locale ce cresc riscul anestezic și preoperator la această categorie de pacienți.
De aceea, tratamentul colecistitei acute în acest caz devine mai dificil. Ciroza în stare avansată reprezintă o contraindicație absolută de tratament chirurgical.
În cazul pacienților care pot fi supuși intervenției, se vor efectua analize riguroase preoperatorii.
Colecistita acută în timpul sarcinii
Managementul în cazul femeilor gravide este inițial conservator, prin tratament antibiotic. Cu toate acestea, intervenția chirurgicală este tratamentul cel mai eficient, deși adesea este amânat.
Operațiile ar trebui evitate în primul trimestru și în cel de-al treilea trimestru de sarcină, dar pot fi efectuate în condiții de siguranță în trimestrul 2.
Se consideră că riscul este mult mai mare în cazul femeilor care au colecistită acută și amână intervenția chirurgicală până după naștere.
Colecistita acuta regim alimentar
Alimente permise
- ulei de măsline, lei de semințe, cânepă
- carnea slabă, de pasăre, porc, pește sau vită, fără grăsimi
- lapte și produse lactate degresate, cu conținut redus de grăsimi, inclusiv brânza, iaurtul sau smântâna
- sosuri light, fără grăsimi
- nuci, semințe
- pâine, paste, biscuiți cu cereale integrale
- fructe și legume proaspete sau congelate/ conservate, legume fierte sau la grătar
- ouă fierte, dar în cantitate redusă
- orez brun, ovăz, grâu, quinoa
- ceaiuri de mentă, mușețel, sunătoare, tei
- zahăr și condimente cu moderație
- suc de lămâie
- avocado
- fructe de pădure
- alimente bogate în fibre.
Alimente interzise
- alimente cu conținut crescut de grăsimi: carnea grasă, mai ales de porc sau vânat, dar și mezelurile, carnea prăjită sau afumată, lactatele cu conținut crescut de grăsimi
- ouă prăjite sau în cantitate mare
- băuturile carbogazoase, inclusiv apa minerală
- cofeina
- alimentele acide (roșiile, citricele)
- alimentele picante
- băuturile foarte reci sau foarte fierbinți
- alcoolul
- produsele de patiserie
- sosurile grase
Alte sfaturi medicale
Adoptă o dietă sănătoasă, bogată în fibre și săracă în grăsimi, întrucât poate reduce semnificativ riscul de a dezvolta litiază biliară, de apariție a simptomatologiei și de evoluție către colecistită acută.
Cerealele integrale, fructele și legumele sunt o alegere excelentă.
Scăderea ponderală are de asemenea o contribuție la reducerea riscului, dar trebuie realizată treptat și în mod sănătos – prin reducerea greutății cu aproximativ 0,5-1 kg pe săptămână.
Menținerea greutății corporale optime se poate realiza printr-un stil de viață activ și evitarea sedentarismului.
