Anevrismul de aorta este o dilatare a unei sectiuni aortice, artera principala a organismului. Aorta poata sangele oxigenat de la inima catre restul corpului.
Datorita faptului ca aorta in zona anevrismului este mai dilatata si slabita exista o posibilitate importanta ca ea sa se rupa. Daca aorta se rupe poate genera hemoragie interna masiva si ca urmare duce la moarte.
Anevrismele se pot forma in orice sectiune a aortei dar cele mai multe apar in zona abdomenului (anevrism de aorta abdominal). Se pot forma si in zona toracica, si sunt denumite anevrism de aorta ascendenta sau anevrism de aorta descendenta.
Care sunt simptomele anevrismului de aorta
Cele mai multe anevrisme de aorta nu cauzeaza simptome. Cateodata medicul le descopera in timpul unor examene medicale care sunt facute pentru alte afectiuni. In cazul in care pacientul se plange de dureri in piept, abdomen sau durere de spate, aceste pot fi cauzate de un anevrism. Simptomele pot aparea si disparea, sau pot fi constante.
In cel mai rau caz un anevrism se poate rupe. Aceasta cauzeaza o durere puternica si sangerare care poate duce la moarte in citeva minute pana la cateva ore.
Simptome ale unui anevrism de aorta abdominala
Simptomele comune includ durere sau disconfort abdominal, constant sau aleator.
Alte simptome sunt:
- durere in abdomen, partea de jos a spatelui, lateral langa rinichi, citeodata durerea coboara catre testicule, fund sau picioare. Durerea poate fi acuta, adanca, si poate dura ore sau zile;
- o senzatie pulsatila in abdomen;
- senzatie de picior rece sau un deget mai innegrit sau albastrit, dureros. Acest simptom se poate produce in cazul in care un tromb se rupe si obstructioneaza curgerea sangelui catre picior sau laba piciorului;
- temperatura sau scadere in greutate in cazul unui anevrism aortic inflamator.
Citeste si: 10 ceaiuri care te scapă de pietre la rinichi prețuri și de unde le poți cumpăra
Simptome ale unui anevrism de aorta toracic
Simptomele apar de obicei cand anevrismul este situat in arcul aortic. Acestea includ:
- Dureri in piept, in general descrise ca dureri profunde si repetitive;
- Dureri de spate;
- Tuse sau dispnee, daca anevrismul este localizat langa plamani;
- Durere sau dificultate la inghitire.
Aceste simptome ale anevrismului de aorta sunt similare cu cele ale altor boli care cauzeaza dureri in piept sau abdominale, cum ar fi boala arteriala coronariana, refluxul gastroesofagian si ulcerul peptic.
Care sunt complicatiile anevrismului de aorta
Un anevrism de aorta poate duce si la alte probleme. Viteza de circulare a sangelui scade in zona afectata de anevrism, putand cauza coagulare. Daca un cheg de sange apare in zona pieptului, s-ar putea deplasa pana la creier, cauzand atacuri cerebrale. Daca cheagul de sange apare in zona abdominala, ar putea fi transportat de circulatia sangelui la picioare sau burta, blocand circulatia.
Cum se trateaza anevrismul de aorta
Dupa ce o persoana este diagnosticata cu anevrism de aorta doctorul va evalua:
- daca anevrismul trebuie reparat (stent, stent-graft, laparoscopic, operatie clasica);
- daca pacientul rezista unei operatii sau proceduri interventionale;
- daca trebuie asteptat si doar supravegheata cresterea anevrismului.
Tratamentul anverismului de aorta este diferentiat in functie de dimensiunea lui si de cat de mult creste in timp. In cazul unui anevrism de aorta mare care creste rapid veti avea nevoie de o operatie chirurgicala. Un chirurg vascular va repara partea deteriorata a vasului de sange printr-o operatie clasica, laparoscopica sau o procedura minim-invaziva.
Anevrismele de aorta mici rareori se rup in mod curent sunt tratate prin medicatie antihipertensiva, in general cu beta-blocante. Aceasta medicatie ajuta la scaderea tensiunii arteriale si scad presiunea exercitata pe peretele aortic.
Daca nu se intervine chirurgical, laparoscopic sau minim-invaziv veti avea nevoie de un test eco-doppler de supraveghere periodic astfel incit sa stiti daca anevrismul creste in dimensiuni sau nu.
Chiar daca anevrismul nu creste in dimensiuni sau nu se rupe, aveti un risc crescut de afectiune cardiaca. Medicul dumneavoastra va poate sugera sa faceti mai multe exercitii, sa va schimbati dieta in una sanatoasa si sa opriti fumatul. Va poate prescrie si medicamente pentru reducerea colesterolului.
Citeste si: Ceaiul de galbenele – 8 beneficii miraculoase ale “florilor de aur”
Care sunt cauzele anevrismului de aorta
Peretele aortic este in general foarte elastic. El se poate intinde sau comprima in functie de nevoile fiziologice ale curgerii sangelui prin aorta. In urma unor boli ca de exemplu presiune arteriala marita sau aterosclerosa (intarirea arterelor) peretele arterial slabeste. Aceste probleme impreuna cu factorul varsta, pot determina formarea unui anevrism de aorta.
O alta cauza poate fi genetica, daca in familie au mai existat cazuri. In anumite persoane care au Sindrom Marfan, Sindrom Ehlers-Danlos, sau alte afectiuni mostenite peretii arterelor si aortei pot sa fie slabiti. Aceste persoane mult probabil mai au rude in familie care au sau au avut anevrism de aorta.
Cu inaintarea in varsta peretele aortei devine mai dur astfel crescind riscul de anevrism de aorta. O alta cauza de producere a unui anevrism de aorta este un soc puternic in timpul unui accident (de masina de exemplu). Infectiile ca de exemplu endocarditele pot constitui o cauza a anevrismelor de aorta.
Care sunt factorii de risc in anevrismul de aorta
Factorii de risc major ai anevrismului de aorta sunt:
- Varsta peste 65 de ani;
- Barbat (riscul la barbati e cu mult mai mult mai mare decit la femei);
- Fumator;
- Tensiune arteriala crescuta;
- Istoric de anevrism de aorta in familie pana la rude de sange de gradul III.
- Riscul de incidenta de anevrism de aorta abdominala este de 5 ori mai crescut la barbate decat la femei.
- Un anevrism apare cam la 3-9 barbati dintr-o 100 de barbati mai in varsta de 50 de ani.
Cand suni la Ambulata (112) in cazul unui anevrism de aorta
Sunati imediat la 112 sau serviciul de urgenta daca exista semne ale unui anevrism de aorta rupt:
- Durere instantanee, puternica;
- O scadere brusca si semnificativa a tensiunii arteriale;
- Semne de stare de soc, ca de exemplu lesin, ameteala, neputinta de a te concentra.
- Daca vedeti o persoana inconstienta sunati la serviciul de urgenta si incepeti resuscitarea cardiopulmonara. Pana la sosirea ambulantei operatorul va poate da indicatii pas cu pas cum sa faceti resuscitarea.
Sunati un doctor imediat daca aveti:
- O formatiune pulsatila in abdomen;
- O slabiciune aparuta brusc in membrele inferioare pe una din parti;
- Dureri in piept pe care nu le-ati mai avut inainte;
- Picior rece sau deget innegrit sau albastrit fara un motiv aparent.
Cum se depisteaza anverismul de aorta
De cele mai multe ori este diagnosticat in timpul testelor facute din alte motive. In unele cazuri se diagnosticheaza in timpul screeningurilor pentru anevrisme de aorta. Testele de screening ajuta la diagnosticarea precoce si abordarea timpuriei a patologiei aortice, evitand riscul unor complicatii majore sau chiar moartea.
Expertii recomanda un screening aortic pentru anevrisele de arota dupa cum urmeaza:
- de la varsta de 65 – 75 de ani fumatori;
- peste 60 de ani si care a avut o ruda de gradul 1 cu anevrism de aorta (parinte sau frate).
Statistic barbatii sunt mult mai susceptibili sa dezvolte un anevrism de aorta decit femeile.
Daca doctorul dumneavoastra banuieste ca aveti un anevrism va va recomanda sa faceti si alte investigatii cum ar fi o ecografie doppler, angio CT sau angio RMN ca sa toate datele despre anevrism, unde este plasat, cat este de mare.
Teste imagistice anverism de aorta
Sunt teste necesare pentru a afla pozitionarea exacta, dimensiunile si rata de crestere a anevrismului si include:
Ecodoppler abdominal: Releva daca anevrismul creste sau nu. Daca anevrismul e mare veti avea nevoie sa il urmariti, si sa faceti cite un Ecodoppler la fiecare 6-12 luni. Daca anevrismul este mic veti avea nevoie de un ecodoppler la 2-3 ani.
Computer Tomograf (CT) si RMN pentru a vedea detalii mult mai bune decat la Ecodoppler. Iti da un plus de informatie referitoare la anevrism, vasele de sange din apropiere, vasele de sange care duc la rinichi sau alte organe. Toata aceasta informatie este necesara inaintea unei interventii.
Ecocardiografie, un examen ultrasonografic in vederea studierii inimii. O ecocardiografie transesofagiana in cazul anevrismelor toracice.
Angiografie in vederea vizualizarii si inregistrarii dimensiunii anevrismului de aorta si identificarii unei posibile disectii de aorta, trombilor sau posibilitatii implicarii altor vase in zona respective.
