Dermatita atopică: Ce este? Simptome și tratament

Citeste si: Dermatita – Când mergem la medic?

Cauze și factori de risc

Declanșarea dermatitei atopice este influențată de interacțiunea dintre factorii genetici și cei de mediu. Astfel, persoanele cu această afecțiune prezintă o modificare a genei responsabile de codificarea filagrinei – o proteină care participă la conversia keratinocitelor de la nivelul stratului cornos al pielii.

Prin afectarea filagrinei sunt produse defecte ale barierei tegumentare, din cauza cărora pielea este mult mai sensibilă în fața factorilor iritanți.

Printre factorii de risc care contribuie la declanșarea simptomelor dermatitei atopice se numără:

• Factorii alimentari

Există studii care arată faptul că unele alimente pot produce erupții cutanate caracteristice dermatitei atopice. Printre aceste alimente se află laptele de vacă, ouăle, arahidele, soia, fructele de mare, peștele, alunele și produsele pe bază de polen.

Tocmai de aceea este necesară adoptarea unui regim alimentar pentru dermatita atopică, care se excludă alimentele cu potențial alergen.

• Agenții infecțioși

Unele infecții tegumentare, precum cea cu Stafilococcus aures, pot duce la agravarea simptomelor produse de dermatita atopică.

• Umiditatea și temperaturile extreme

Simptomele bolii se pot intensifica pe durata iernii, din cauza aerului uscat, dar și în perioada sezonului cald, atunci când temperaturile sunt ridicate, sau în zilele cu umiditate crescută.

• Factorii iritanți

Dată fiind incapacitatea pielii de protecție în fata factorilor iritanți, expunerea la săpunuri, parfumuri,  detergenți, produse de curățenie și produse de îngrijire personală poate exacerba înroșirea pielii și senzația intensă de mâncărime.

• Stresul

Apariția eczemelor este influențată de un nivel crescut de stres, din cauza faptului că atunci când este parcursă o perioadă stresantă, sistemul imunitar este afectat, prin creșterea producției de adrenalină și cortizon.

Scăderea imunității la persoanele cu dermatită se manifestă prin apariția înroșirii și a pruritului.

• Alergenii de contact

Dermatita atopică simptome

Simptomele dermatitei atopice variază în funcție de vârsta de debut a bolii și pot include tegumente uscate, înroșirea pielii și prurit accentuat sau chiar vezicule pline cu lichid care se pot sparge.

• Dermatita atopică la bebelusi

Manifestările clinice ale bolii la sugari includ pete roșii cu vezicule ce conțin lichid, care se usucă și produc mâncărime, dar și iritația pielii.

Acestea apar la nivelul scalpului, al frunții și al obrajilor, dar și în spatele urechilor sau pe membre. În unele cazuri pot apărea iritații în zona cotului și a genunchilor, iar în cazuri rare acestea pot fi întâlnite pe trunchi.

• Copii

Copiii cu vârste cuprinse între 2 și 12 ani prezintă papule uscate, piele îngroșată, cu tendințe de descuamare și leziuni hiperpigmentare.

Mâncărimea este prezentă și la această grupă de vârstă, iar cele mai afectate zone sunt fața, gâtul, coatele, genunchii și gleznele. Eczema poate să apară, de asemenea, în jurul gurii și pe bărbie.

• Adulți

Dermatita atopică este frecvent localizată la nivelul mâinilor, pleoapelor și în zona ochilor, dar și în interiorul coatelor, al genunchilor și al încheieturilor.

Dermatita se manifestă prin zone uscate și hiperpigmentare și prurit intens care se resimte cu precădere pe durata nopții.

Complicații

Complicațiile dermatitei atopice sunt de cele mai multe ori de natură infecțioasă și constau în infecții bacteriene, virale și fungice.

Din cauza scărpinării repetate, pielea este afectată și poate prezenta răni deschise și crăpături, devenind astfel mult mai sensibilă la acțiunea ciupercilor, a bacteriilor și a virusurilor.

O altă complicație a bolii este subdezvoltarea staturo-ponderală, care este o cauză a regimului alimentar restrictiv.

De asemenea, 50% dintre copiii cu dermatită atopică dezvoltă astm bronșic sau rinită alergică până la împlinirea vârstei de 13 ani.

Dermatita atopică Diagnostic

În unele cazuri poate fi necesară efectuarea unor teste serologice pentru IgE total, valorile acestuia fiind ridicate la persoanele cu afecțiuni atopice, precum astm și dermatită atopică.

Alte teste care se pot efectua includ cultura cu antibiogramă de la nivelul leziunilor pentru depistarea tulpinilor de Staphylococcus aureus și cultura fungilor cu antifungigramă, pentru a identifica ciuperca Malassezia sympodialis.

Dermatita atopică tratament

Tratarea dermatitei topice este dificilă și se poate întinde pe durata mai multor ani sau chiar luni. De regulă tratamentul constă în hidratarea corespunzătoare a pielii prin băi și dușuri calde, pentru ca apoi să se aplice o cremă pentru dermatita atopică.

Medicul poate recomanda corticosteroizi topici pentru a reduce pruritul și roșeața pielii, dar și antihistaminice, eficiente atât în diminuarea mâncărimii, cât și în ameliorarea alergiilor.

Este importantă evitarea factorilor iritanți sau alergeni, care exacerbează manifestările bolii. Așadar, atunci când știi care sunt factorii ce au produs boala în cazul tău, trebuie să îi eviți, pentru a preveni declanșarea sau înrăutățirea simptomatologiei.

Din categoria de tratamente naturiste recomandate pentru ameliorarea bolii se poate utiliza uleiul de cocos, care are excelente proprietăți hidratante și calmante, dar și gelul de Aloe Vera.

Citeste si: Aloe Vera Beneficii – Planta miraculoasa

Acesta din urmă calmează mâncărimea și echilibrează pH-ul natural al pielii.

Băile cu fulgi de ovăz sunt recomandate pentru a ameliora iritația și mâncărimea eczemelor, ajutând totodată la menținerea pielii hidratate.

Adaugă o ceașcă de fulgi de ovăz sub formă de pulbere în apa de baie și stai în cadă pentru 15-20 de minute. Se recomandă sa faci baie cu fulgi de ovăz zilnic pentru o lună pentru a vedea o ameliorare a bolii.

Doctor Petruța Moș ne răspunde la cele mai frecvente întrebări despre dermatita atopică