Fibrinogenul joacă un rol important în coagularea sângelui, un nivel prea mic al acestei proteine putând duce la sângerări abundente, în timp ce un nivel prea ridicat favorizează formarea cheagurilor de sânge. Care sunt cauzele unui fibrinogen crescut?
Ce inseamna fibrinogen crescut?
Fibrinogenul sau factorul I al coagulării este o proteină sintetizată de ficat, a cărei producție este crescută atunci când în organism apare o infecție sau o inflamație, dar și în caz de leziuni.
Astfel, ca o caracteristică specifică, nivelul acestuia crește la 24-48 de ore de la debutul inflamației.
Dacă fibrinogenul participă alături de trombină la cascada de coagulare a sângelui (care se produce atunci când sângerezi), el este un factor important și în procesul de fibrinoliză (dizolvarea cheagurilor de sânge), la care participă alături de plasmă.
Nivelurile normale sunt următoarele:
- Copii cu vârste cuprinse între 0 și 1 an 160-390mg/dL;
- Copii cu vârste între 2 și 10 ani 140-360mg/dL;
- Copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani 160-390mg/dL;
- Adulți cu vârste peste 18 ani 200-400mg/dL.
Citeste si: Ce este anemia feriprivă?
Cauze ale unui fibrinogen crescut
Există mai multe cauze care duc la un fibrinogen crescut, printre acestea aflându-se următoarele
- Infecții și inflamații ale organismului
Existența unor infecții și inflamații determină un răspuns de faza acută al organismului, prin care nivelul de fibrinogen crește. După dispariția procesului acut inflamator nivelul de revine la normal. În cazul inflamațiilor cronice fibrinogenul își menține valorile ridicate vreme îndelungată.
- Anumite afecțiuni
Există o serie de afecțiuni care pot duce la creșterea nivelului, precum bolile renale, obezitate, diabet zaharat, hipertensiune, ciroză hepatică și alte afecțiuni hepatice, coagulare vasculară compensată.
- Administrarea unor medicamente
Administrarea anumitor medicamente poate influența creșterea nivelului de fibrinogen, precum anticoncepționalele orale, tratamentul hormonal cu estrogeni, medicamentele chimioterapeutice, acidul acetilsalicilic, uleiul de peste și pirazinamida.
- Fibrinogen crescut in sarcina
Creșterea nivelului de fibrinogen în timpul sarcinii este normală, fiind un răspuns fiziologic al organismului, prin care se pregătește pentru naștere și este prevenită o posibilă hemoragie.
- Fumatul
Fumatul reprezintă un factor de risc pentru creșterea nivelului de fibrinogen.
Fibrinogen crescut simptome
Nu există semne clare care să indice un nivel scăzut sau crescut de fibrinogen. Cu toate acestea, medicul îți poate recomanda teste de specialitate, care să indice nivelul, atunci când prezinți următoarele simptome:
- Sângerări nazale sau gingivale, a căror apariție nu este justificată de existența unor leziuni;
- Vânătăi frecvente a căror cauză nu poate fi explicată;
- Hemoragii gastrointestinale;
- Sânge în scaun sau în urină;
- Semne ale formării unui cheag de sânge, precum dureri la unul dintre membre, umflarea mâinii sau a piciorului, dureri în piept, senzația de greață sau durere de cap puternică.
Fibrinogen crescut complicații
Un fibrinogen mare, care depășește 700mg/dL, crește riscul de formare a cheagurilor de sânge. Acestea pot duce la apariția afecțiunilor cardiovasculare, precum boala cardiacă ischemică, tromboembolism și accidentele vasculare cerebrale.
Citeste si: Ce este angina pectorală
Diagnostic
Măsurarea fibrinogenului este posibilă prin efectuarea unui teste de sânge, după cum urmează:
- Testul Clauss sau testul funcțional al fibrinogenului arată cantitatea dintr-un eșantion și este prelevat din venă. Acesta este un test care se recoltează pe nemâncate, iar rezultatul poate fi obținut în 24 de ore. În cazul în care urmezi un tratament medicamentos, solicită sfatul medicului înainte de efectuarea testului.
- Timpul de trombină (TT) măsoară timpul necesar fibrinogenului pentru a se transforma în fibrină. Un rezultat de 12-14 secunde indică o funcționare corectă a fibrinogenului.
- Timpul de protrombină (PT) arată timpul necesar pentru coagularea sângelui, un interval normal fiind cuprins intre 10-14 secunde.
Uneori poate fi necesară efectuarea altor teste de sânge pentru depistarea cauzei care duce la creșterea fibrinogenul. Astfel, medicul poate recomanda testele:
- VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) este o analiză care poate indica prezența unei inflamații în organism, precum artrită sau endocardită.
- Proteina C reactivă (CRP) este o analiză care ajută la depistarea afecțiunilor inflamatorii. Atunci când este prezentă o concentrație mai ridicată de CRP în organism, acesta este un prim semn de inflamație sau infecție.
În cazul în care este depistat un nivel ridicat, medicul va recomanda efectuarea altor investigații medicale, pentru a descoperi care este cauza.
Când să mergem la doctor pentru testarea fibrinogen?
Deși un fibrinogen crescut nu prezintă simptome clare, este recomandat să mergi la doctor atunci când observi vânătăi inexplicabile pe corp, sângerări gingivale sau nazale repetate, sânge în scaun sau în urină, cât și indicii ale formării unor cheaguri de sânge.
Testarea fibrinogen ajută la depistarea afecțiunilor congenitale, a existenței unor procese inflamatorii în organism și la evaluarea riscului de dezvoltare a unor boli cardiovasculare.
De asemenea, această testare este necesară în cazul persoanelor cu afecțiuni trombotice, pentru monitorizarea evoluției bolilor.
Ea poate fi recomandată, totodată, persoanelor cu antecedente în familie de tulburări de sângerare sau de coagulare.
Tratament fibrinogen crescut
Fumatul este un factor de risc pentru un fibrinogen crescut. Tocmai de aceea se recomandă fumătorilor care au un nivel ridicat de fibrinogen să renunțe la fumat.
De asemenea, efectuarea de exerciții fizice cu regularitate poate contribui la reducerea nivelurilor proteinei, favorizând astfel prevenirea formării cheagurilor de sânge.
În ceea ce privește medicamentele pe care medicul le poate recomanda persoanelor cu fibrinogen mare, acestea includ:
- Ticlopidin: contribuie la prevenirea formării cheagurilor de sânge, fiind un medicament antitrombotic și antiagregant plachetar.
- Pentoxifilina: acționează în calitate de vasodilatator periferic și este un medicament recomandat persoanelor cu tulburări circulatorii.
- Inhibitori ACE: sunt medicamente cu proprietăți vasodilatatorii, care ajută la relaxarea pereților vaselor de sânge și îmbunătățesc circulația sanguină.
- Betablocante: aceste medicamente sunt vasodilatatoare și anti-hipertensive, motiv pentru care sunt recomandate în ameliorarea a numeroase afecțiuni cardiovasculare și circulatorii.
