Ce este scleroza multipla?
Scleroza multipla este o boala autoimuna, (adica sistemul imun începe să atace celulele sănătoase ale organismului, recunoscându-le ca străine acestuia ).
În cazul Sclerozei Multiple, celulele afectate sunt cele ce aparțin tecii de mielină – teaca de înveliș a nervilor, responsabilă cu transmiterea rapidă a impulsului nervos.
Prin urmare, va fi afectată conducerea nervoasă de la creier și măduva spinării către periferie.
SM (Scleroza Multiplă) evoluează adesea în pusee, adică episoade acute de demielinizare, acestea fiind responsabile de apariția simptomelor. Între episoadele acute, persoana se poate recupera complet sau incomplet (cu sechele).
Aceste sechele, ce presupun persistența inflamației și apariția unor cicatrici la nivelul nervului, explică noțiunea de scleroză (scleroză în plăci, adică în plăcile de mielină). În timp, acestea vor deveni permanente.
Citeste si: Ulcer Duodenal – Ce este, simptome, complicații, tratament
Tipuri de screloza multipla
Există 5 tipuri de scleroză multiplă:
- Sindrom clinic izolat (Explicat mai sus. Poate fi primul episod de SM, deși nu este obligatoriu să evolueze)
- Scleroza multipla recurent remisivă (caracterizată prin pusee și perioade fără simptome, cu recuperare completă sau incompletă – lasă sechele). Este cea mai frecventă formă.
- Scleroza multipla primar progresivă (apare în jurul vârstei de 40 de ani, într-o formă progresivă încă de la debut, uneori poate avea perioade de platou = fără progresie, dar nu există perioade de recuperare)
- Scleroza multipla secundar progresivă (presupune tot o progresie continuă a bolii, dar cu recuperare parțială între episoade. Poate evolua atât cu pusee, cât și cu perioade de stagnare a bolii). Este forma în care evoluează SM recurent-remisivă, în lipsa tratamentului, în câțiva ani (aproximativ 10)
- Scleroza multipla progresiv-recidivantă ( boala este progresivă încă de la debut, cu pusee de simptome severe, ce se pot recupera parțial/ total între episoade ). De asemenea, aceasta poate fi clasificată în benignă (cu evoluție lentă) și malignă (cu evoluție rapidă către deces)
Citeste si: Dureri Abdominale – Când mergi la medic în regim de urgență
Scleroza multipla simptome
Simptomele sunt variate interindividual și chiar la aceeași persoană între episoade, ceea ce presupune că boala nu afectează la fel toate persoanele ce suferă de SM. Deși poate afecta întreg organismul, manifestările diferă la fiecare pacient, în funcție de locurile în care apare inflamația și demielinizarea.
Ele pot fi intermitente sau permanente. Perioadele în care simptomele se agravează sunt cunoscute sub denumirea de pusee sau atacuri. Fazele de remisiune sunt acelea în care apare recuperarea (parțială sau completă).
Unele dintre cele mai comune simptome intalnite in scleroza multipla sunt:
- oboseală, fatigabilitate
- probleme de vedere (vedere dublă, vedere încețoșată, alterarea acuității vizuale, durere, uneori chiar pierderea temporară a vederii la unul sau ambii ochi)
- amorțeală și furnicături la nivelul membrelor
- spasme musculare, rigiditate și slăbiciune
- probleme de mobilitate, tulburări de mers și echilibru
- durere
- probleme de gândire, învățare și planificare, tulburări de memorie, deficit cognitiv
- depresie și anxietate
- disfuncții sexuale
- tulburări ale vezicii urinare sau intestinelor
- dificultăți de vorbire și de înghițire
Ce este un puseu scleroza multipla?
Puseul reprezintă un episod de apariție bruscă sau exacerbare a simptomelor de ordin neurologic, ce durează cel puțin 24 de ore (de regulă durează câteva zile, cu atingerea unui platou și ulterior se remit în câteva zile sau săptămâni).
De obicei, un puseu presupune debutul brusc al unor simptome precum:
- amorțeli, furnicături, înțepături la nivelul membrelor
- tulburări de vedere (vedere dublă, încețoșată, dureri oculare)
- afectarea mersului și a echilibrului
- tulburări de vărbire
- amețeli
- oboseală
- spasme musculare
- tremor
- disfuncții sexuale
- tulburări de tract urinar
- deficit cognitive, afectarea gândirii
Simptome timpurii in scleroza multipla
Ce ne poate duce cu gândul la scleroză multiplă? Ei bine, o putem lua în considerare atunci când întâlnim simptome precum:
- Tulburări vizuale
- Oboseală, fatigabilitate
- Amorțeli, parestezii, furnicături la nivelul membrelor
- Dureri anormale, spasme musculaire ntense
- Tulburări ale posturii, amețeli, dezechilibre
- Disfuncții sexuale
- Tulburări ale micțiunii (urinării)
- Probleme de concentrare, memorie, tulburări cognitive
Este important să menționăm că scleroza multipla se poate manifesta prima dată ca sindrom clinic izolat, ce presupune apariția unor simptome neurologice ce durează aproximativ 24 de ore, printre care se numără:
- nevrita optică – manifestată prin tulburări de vedere sau dureri la nivelul ochiului
- amorțeală și furnicături la nivelul membrelor
- amețeli și dezechilibre
- o senzație de șoc/ furnicături de-a lungul spatelui și gâtului, ce apare în special la flexia gâtului înainte
Cum se trateaza scleroza multipla?
Cu ce tratam scleroza multipla?
Este important să menționăm că nu există un tratament curativ pentru scleroza multiplă. Scopul lui este de a preveni instalarea puseelor, reduce simptomatologia în timpul episoadelor acute, de a accelera recuperarea după atacuri și de a preveni progresia bolii.
Tratamentul de bază este schema DMTs, o terapie modificatoare a evoluției bolii, pe bază de ocrelizumab. Este un tratament imunologic, de natură să reducă răspunsul imun ce apare în SM, mai ales în fazele precoce ale bolii.
Eficiența este cu atât mai mare cu cât este introdus mai rapid la debutul bolii. Acesta reduce rata de formare a leziunilor la nivelul miielinei, rata de recurență a puseelor și reduce risculd e atrofie cerebrală și dizabilitate pe termen lung.
Pentru SM recurent-remisivă, există tratament injectabil (cu interferon beta sau glatiramer acetat) sau oral (fiind disponibile mai multe tipuri).
Totodată, vor fi prescrise tratamente pe bază de corticosteroizi (prednison oral sau metilprednisolon intravenos), cu rolul de a reduce inflamația la nivelul nervilor.
De asemenea, poate fi utilizată plasmafereza, o modalitate prin care sângele este separat în celule și plasmă, celulele sunt amestecate cu o proteină numită albumină și reintroduse în organism, iar acest schimb de plasmă este benefic.
De asemenea, pot fi utilizate miorelaxante (pentru ameliorarea spasmelor și a durerii musculare), medicamente care să reducă oboseala, care să ajute mersul, medicație pentru depresie, durere, disfuncție sexuală și de tract urinar, precum și pentru insomnii.
Viata cu scleroza multipla
După primul episod, multe persoane pot trăi fără apariția altor pusee timp de mulți ani, în timp ce, pentru alții, boala poate progresa rapid și sever.
Din acest motiv, frecvent este afectată intens calitatea vieții, boala poate fi copleșitoare atât din punct de vedere fizic, cât și psihic, de aceea, este important ca, pe lângă tratamentul bolii, să nu fie neglijat aspectul psihologic, deoarece depresia poate apărea adesea.
Pacienții resimt adesea afectarea activităților de zi cu zi, scăderea capacității de efort, dizabilitate și disconfort constant, precum și afectarea mersului sau a gândirii, a memoriei. De asemenea, deseori este menționată oboseala extremă, ce poate altera multe aspecte ale vieții.
Viața persoanelor cu SM va depinde de consulturi medicale regulate și tratament urmat întocmai după prescripția medicului.
Deși nu există tratament curativ, terapia recomandată în prezent poate reduce semnificativ rata de apariție a episoadelor acute, precum și rata de remanență a sechelelor și simptomatologia din timpul puseelor.
Într-adevăr, puseele nu pot fi prevenite și pot apărea oricând, ceea ce duce la frustrare și teamă din partea pacienților.
Terapia ocupațională este o modalitate eficientă de a gestiona boala pe plan psihologic, prin tehnici de relaxare și prin acceptarea acesteia, asociată cu tratamentul medicamentos, pentru tot restul vieții.
Viata cu scleroza multipla documentar
Cauze și factori de risc
Factorii de risc ce pot predispune la scleroza multipla sunt:
- sexul feminin
- vârsta (între 20-40 de ani se diagnostichează cel mai frecvent, deși nu sunt excluse nici persoanele mai tinere sau mai vârstnice)
- prezența bolii la rude de gradul întâi (părinți, frați)
- rasa albă, în special nord-europenii, precum și America de Nord, Australia și Noua-Zeelandă
- infecția cu virusul Ebstein-Barr
- deficiența de vitamina D
- prezența unor boli autoimune (precum tiroidita autoimună, psoriazis, diabet zaharat de tip 1, boală inflamatorie intestinală)
- fumatul
Cat poti trai cu scleroza multipla?
Se consideră că supraviețuirea este între 25-35 de ani de la diagnosticul SM. Studiile au arătat că persoanele cu SM au avut speranța de viață până la aproximativ 76 de ani, față de 83 de ani în populația generală de comparație.
E dificil de dat un termen exact, căci formele de SM sunt multiple și se manifestă diferit, precum și complicațiile care produc, de obicei, decesul.
Cel mai important factor de prognostic este forma progresivă de SM.
Ce medic trateaza scleroza multipla?
Medicul la care trebuie să te adresezi este medicul neurolog.
Cum decurge o consultatie?
Consultația presupune un examen neurologic complet, ce presupune evaluarea posturii, a mersului, a echilibrului și coordonării motorii, precum și testarea sensibilității și a funcțiilor de mișcare ale membrelor și capului.
De asemenea, este evaluată funcția vizuală, cu detectarea unor modificări în câmpul vizual sau în mișscarea ochilor.
Sunt testate reflexele, forța musculară a membrelor și mișcările fine.
Analize sange scleroza multipla
Nu există niște analize de sânge speciale pentru SM, acestea nu pot decela prezența bolii. Ele se efectuează pentru a exclude alte cauze ce pot da simptome similare, precum carențe de vitamine, sau o condiție foarte rară ce poartă denumirea de nevrită optică.
Ce teste se fac pentru diagnostic?
Diagnostic de SM se poate pune în urma unor investigații amănunțite, ce încep printr-un examen neurologic complet. Ulterior, este necesară efectuarea unui RMN, care poate decela prezența leziunilor la nivelul măduvei spinării, creierului și a nervilor.
Există anumite teste denumite test de potențiale evocate, care au menirea de a măsura activitatea electrică la nivelul creierului și a măduvei spinării, utile în diagnosticul bolilor neurologice.
De asemenea, poate fi efectuată o puncție lombară ( recoltarea cu ac a unei probe de lichid cefalorahidian – lichid ce învelește creierul și măduva spinării), pentru a detecta prezența unor celule de natură imună și anticorpi.
Scleroza multipa in sarcina
SM nu cauzează infertilitate și nu afectează sarcina sau momentul nașterii, nici nu predispune la apariția unor malformații congenitale ale fătului.
Studiile au artătat faptul că sarcina nu afectează evoluția bolii și nici nu înrăutățește simptomele SM, ba chiar se pare că, uneori, simptomele pot să se reducă în timpul sarcinii și să progreseze ulterior. Cu toate acestea, sarcina poate fi momentul debutului bolii, în cazul unei SM nediagnosticate.
Atunci când există sechele sau simptome constante ale bolii, pot fi resimțite mai puternic din cauza sarcinii (precum slăbiciunea musculară, problemele de echilibru și de coordonare, oboseala).
Este posibil să fie necesare mai multe vizite la medicul care monitorizează sarcina și pot fi prescrise anumite medicamente (de exemplu, antiinflamatoare) pentru ameliorarea simptomatologiei.
Un lucru important de luat în considerare este faptul că persoanele cu SM pot să nu simtă durerea contracțiilor, prin urmare este posibil să nu realizeze momentul în care debutează travaliul.
De asemenea, pot fi afectați mușchii și nervii utili în momentul nașterii pentru împingerea fătului, în nașterea pe cale naturală. Din acest motiv, de regulă este recomandată mașterea prin cezariană.
Scleroza multipla la copii
Debutul la copii și adolescenți este mai rar, iar de obicei este vorba despre forma recurent-remisivă, ce poartă denumirea de SM cu debut pediatric sau SM juvenilă. Recurențele sunt mai frecvente în formele din copilărie.
La copii, rata de apariție între sexul feminin și masculin este egală, diferența apare după pubertate (ceea ce sugerează implicarea hormonilor sexuali).
Factorii de rise la copii sunt afecțiunile genetice ale sistemului imun, deficiențele de vitamina D, infecția cu virusul Ebstein-Barr, obezitatea și expunerea la toxice precum pesticidele și fumatul pasiv.
Simptomele sunt similare cu cele ale adultului, precum și metodele de diagnostic ale bolii.
Sfaturi pentru persoanele cu scleroză multiplă
Scleroza multiplă poate avea un impact major asupra calității vieții, atât din punct de vedere fizic, cât și psihologic, fiind recunoscută creșterea incidenței depresiei și anxietății la persoanele ce suferă de SM.
De aceea, să ai grijă de sănătatea ta mentală este un lucru foarte important. Găsește pe cineva cu care să vorbești, poate chiar grupuri de suport cu oameni care suferă de SM și mergi la psiholog sau psihiatru, care te poate ajuta cu prescrierea unei medicații.
Odihna are un rol important, de aceea, găsește metode prin care să îmbunătățești calitatea somnului: practică yoga, meditație, exerciții de respirație, fă aromaterapie înainte de somn, evită ecranul telefonului, al televizorului și laptopului cu o oră înainte de somn, fă sport în timpul zilei și nu dormi pe zi mai mult de 2 ore sau cu mai mult de 6 ore înainte de somnul de noapte.
Ai grijă la dietă, încearcă să iei mese regulate și sănătoase, bogate în vitamine și nutrienți, alege alimente sărace în grăsimi și cu multe fibre.
O dietă sănătoasă te va ajuta să ții departe apariția altor boli precum diabetul sau bolile de inimă, ce pot complica evoluția SM.
Nu fuma! Fumatul este unul dintre cauzele de apariție a SM, precum și de progresie a bolii și declanșare a puseelor. Citeste despre ce este Defumoxan si cum te ajuta sa te lasi de fumat?
Scleroza multiplă în vreme de COVID-19
Deși persoanele cu SM sunt încadrate la persoane vulnerabile sau cu risc înalt, studiile efectuate în perioada Covid-19 au arătat faptul că SM nu crește riscul de a contacta virusul sau de a dezvolta forme mai severe/ deces în urma infecției.
Anumiți factori de risc ai SM și infecției severe Covid-19 pot fi comuni, precum obezitatea, vârsta înaintată, utilizarea scaunului cu rotile. SM progresivă pare a avea un rol în evoluția nefavorabilă a formei Covid. De asemenea, nici terapia cu DMTs nu afectează evoluția infecției Covid.
În cazul infecției cu acest virus, este necesar să anunți medicul, în special dacă apar anumite simptome noi sau se agravează cele preexistente. Este posibil să îți fie prescris tratament pe bază de corticosteroizi.
Riscul extrem de înalt poate fi considerat dacă:
- ai dificultăți la respirație sau alimentare (înghițire)
- ai luat treatment pe bază de alemtuzumab (în ultimele 4 săptămâni) sau cladribine, ocrelizumab.
Este recommandat să îți faci vaccinul anti-Covid-19 pentru a preveni infectarea și evoluția severă a bolii.
Top 10 lucruri pe care trebuie să le știi despre SM
1. Oricine se poate îmbolnăvi de SM
2.Există multiple cauze care pot duce la apariția bolii, ea evoluând dintr-un cumul de factori genetici și de mediu, diferiți pentru fiecare persoană, de la lipsa de expunere la soare ce duce la deficiență de vitamina D, la infecția cu Ebstein-Barr, ce determină mononucleoza infecțioasă.
3.Unele simptome sunt comune, altele nu (de exemplu, unele persoane pot experimenta așa numita “ceața cerebrală”) și toate sunt impredictibile.
4. Există 4 tipuri de SM, cu evoluție diferită și afectare diferită a calității vieții.
5. SM are atacuri și remisiuni, perioade de simptomatologie severă și perioade de acalmie, rar se manifestă printr-o evoluție continuă
6. SM este tratabilă. Nu poate fi vindecabilă complet, dar simptomele pot fi ținute bine sub control în urma unui tratament corect și administrat întocmai.
7. Medicina evoluează, de asemenea și tratamentele pentru SM sunt în continuă cercetare
8. Prognosticul persoanelor cu SM se ameliorează tot mai mult, astfel că persoanele cu SM pot trăi o viață cât mai apropiată de normal și cât mai lungă.
9. Poți trăi o viață lungă și fericită chiar și cu diagnosticul de SM. Este important să ai, de asemenea, un stil de viață sănătos, care impune o dietă echilibrată și exercițiu fizic. De asemenea, sarcina nu este afectată.
10. Putem spera la un treatment curative în viitor, cercetările avansând extrem de mult în această direcție.
Personalitati cu scleroza multipla
Câteva personalități diagnosticare cu SM sunt Jack Osbourne, Michaele Salahi, David Osmond, Montel Williams. Annette Funicello, Walter Williams, David Lander, Rachel Miner, Teri Garr, Selma Blair, Christina Applegate.
